Sfarsitul unui concept - Couchsurfing!

Couchsurfing! renumitul concept care a prins multi adepti datorita faptului ca era non-profit si iti dadea posibilitatea de a dormi pur si simplu pe canapeaua unui necunoscut fara a plati, s-a terminat.

Site-ul creat in 1999 (desi unii spun ca lansarea propriu-zisa a fost în 2004), de catre Casey Fenton si Sean  Parker a suferit multe suisuri si coborasuri dar totusi a supravietuit in aceasta zi - deoarece nu puteau obtine  acelasi nivel de acoperire ca alte site-uri care investeau mai mult in promovare, datorita faptului ca intregul proiect a fost bazat pe non-profit.

In anul 2006,  pentru a face mai bine fata noilor nevoi ale userilor, CouchSurfing a fost relansat rapid cu un accent bazat pe diversitate prin crearea de "legaturi mai semnificative" sociale, ce s-au dovedit utopice si greu de realizat intr-un mediu tot mai dur al afacerilor. Notiunea de Couchsurfing nu a fost niciodata bazata pe a genera profit sau pe a fi la moda cu cresterea boomului de afaceri pe internet. De ce? Pentru ca nu s-a potrivit cu filosofia propriu-zisa a fondatorilor de non-profit.


Dar cum toate lucrurile bune tind sa se termine intr-un final CouchSurfing  a acceptat investiitile, datorita cheltuielilor greu de suportat pe timpul crizei. Astfel ,,ajutorul" a venit din partea companiilor Benchmark Capital Ventures şi Omidyar care au investit 7.6 milioane dolari in companie.

Rezultatul acestei investitii a fortat CouchSurfing sa-si schimbe statutul sau de la firma non-profit la asa-numitele B-Corporation, ceea ce inseamna ca poate actiona ca o societate normala, dar este in conformitate cu "standardele legale şi transparente ale performantelor sociale si de mediu, pentru a atinge mai usor standardele de  responsabilitate sociala dar si de a construi un mediu propice de afaceri ".

Este cunoscuta concurenta dintre CouchSurfing si hosteluri, deoarece sunt prezente pe acelasi segment de turisti. Cred ca hostelurile o sa aiba un mic avantaj pe care pana acum nu puteau sa-l aiba pentru ca Couchsurfing era pe non-profit si nu incasau nici un euro de la  cei ce dormeau pe diverse canapele. Acum regulile jocului se vor schimba atat pentru hosteluri care vor putea profita de acest pas gresit al CouchSurfingului doar din simplu motiv ca cei care accesau acel site il foloseau pentru ca stiau ca este gratuita cazarea. Daca cei care acceseaza CouchSurfingul vor trebui sa plateasca chiar si 5 euro pentru cazare pe o canapea se vor gandi de doua ori daca sa doarma pe o canapea sau sa se cazeze intr-un hostel.

Creste numarul sosirilor si innoptarilor in Romania (2011)

Sosirile si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat in primele doua luni ale anului 2011 cresteri cu 13,8%, la 716.700, si respectiv cu 13,9%, la 1,45 milioane, fata de aceeasi perioada din 2010, conform datelor oferite de Institutul National de Statistica (INS).



Astfel, sosirile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in perioada mentionata 79% din total, in timp ce turistii straini 21%, ponderi apropiate de cele din perioada ianuarie-februarie 2010, se arata in comunicatul INS.


Din totalul sosirilor, cele in hoteluri detin o pondere de 76%, in crestere cu 13,6 puncte procentuale. În acelasi timp, innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat 78,6% din innoptari, in timp ce cele ale turistilor straini restul de 21,4%.


Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in perioada ianuarie-februarie 2011 a fost de 17,8% pe total structuri de cazare turistica, in crestere cu 1,5 puncte procentuale fata de perioada similara din anul precedent. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare in perioada mentionata s-au inregistrat la hoteluri (20,7%) si la moteluri (14,7%).


Sosirile vizitatorilor straini in Romania, inregistrate la punctele de frontiera, au fost in perioada analizata de 878.300, in scadere cu 2,1% fata de primele doua luni din 2010. Majoritatea vizitatorilor straini provin din tari situate in Europa (95,6%). Statele Uniunii Europene au avut o pondere de 58,7% din totalul sosirilor vizitatorilor straini in Romania, cele mai multe sosiri fiind din Ungaria (37,1%), Bulgaria (22,0%), Italia (8,5%), Germania (7,5%) si Austria (3,9%).


Plecarile vizitatorilor romani in strainatate, inregistrate la punctele de frontiera, au scazut in primele doua luni cu 6,6% fata de acelasi interval din 2010, la 1,53 milioane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate, reprezentand 71,8% din total.


In luna februarie, atat sosirile, cat si innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au consemnat cresteri fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cu 14,1%, la 366.900, si, respectiv, cu 16,2%, la 749.200.


Sosirile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna februarie 79,3% din total, in timp ce turistii straini au reprezentat 20,7%, ponderi apropiate de cele din februarie 2010. Sosirile in hoteluri au avut in a doua luna din anul curent o pondere de 76,7% din total.


Innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat 79,5% din total, in timp ce innoptarile turistilor straini 20,5%. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare a fost de 19,1% pe total structuri de cazare turistica, in crestere cu 1,8 puncte procentuale fata de luna februarie a anului anterior. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare in februarie s-au consemnat la hoteluri (22,5%) si la pensiuni turistice (15%).


Sosirile vizitatorilor straini in Romania, inregistrate la punctele de frontiera, au fost de 411.100, in scadere cu 3,8% fata de februarie 2010. Majoritatea vizitatorilor straini provine din tari situate in Europa (95,5%). Din statele Uniunii Europene s-au inregistrat 62,2% din totalul sosirilor vizitatorilor straini, cele mai multe fiind din Ungaria (36,6%), Bulgaria (21,4%), Italia (8,4%), Germania (7,9%) si Polonia (3,6%).


Plecarile vizitatorilor romani in strainatate, inregistrate la punctele de frontiera, au fost in a doua luna din acest an de 676.700, in scadere cu 3,9%. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate, reprezentand 71,2% din total.


Sursa: Mediafax

Strategie de turism?! Inexistentă



Noi ne plângem că nu se face turism de calitate în România, dar din păcate mi se pare că cea mai parte din cei  care deţin o unitate de turism nu ştiu mai deloc să îşi promoveze propriul produs, astfel ajung la situaţii hilare precum să nu ştie cât o să fie preţul pentru crăciun sau revelion şi primeşti un răspuns în genul ,, domnule nu ştim care vor fi preţurile peste 4 luni, încercaţi peste 2 săptâmani înainte de Revelion", sau trebuie să intrebi tu dacă ai sunat la pensiunea ,,X" deşi mă gândesc că e ceva de bun simţ ca persoana ce raspunde să se prezinte cu numele unităţii pe care o deţine sau la care lucrează.


Conceptul de early-booking nu prea există în România, deşi fie ca este criză sau nu, unităţile de cazare ar trebui să îşi propună anumite targeturi pe care să şi le poate îndeplini, pentru că nu este destul să îţi înscrii unitatea de cazare în vreo 2-3 portaluri de turism şi să aştepţi apoi pur şi simplu să vină clienţii.

Părerea mea subiectivă este că  pentru a fi clientul  orcărei unităţi de cazare din România ar trebuie să se conţină urmatoarele criterii:
  • unitatea de cazare să aibă o notă personală care să îmi aducă aminte de timpul petrecut acolo, astfel să-l pot recomanda mai departe;
  • unitatea de cazare să mă trateze ca pe un amic/prieten şi nu să mă vadă doar ca o ,,maşină de stors bani" - ceea ce se practică la noi în ţară, ceea ce mi se pare o strategie pe termen foarte scurt şi profitabilă pe moment;
  • unitatea de cazare să se implice mai mult în mediul online : - prin blog, site propriu, reţele de socializare astfel să se poată ,,apropia" de grupul ţintă dorit; 
  • unitatea de cazare să se implice în concursurile online, astfel îşi creste cota de piaţă şi devine cunoscută;
  • unitatea de cazare să asigure un personal calificat şi prietenos, care să ştie şi 1 sau 2 limbi de internationale sau să îşi creeze propriul personal prin trainguri interne;
  • unitatile de cazare nu trebuie să uite ca ei vând un serviciu şi diferenta se face cât de bine il vinde şi cât de bine s-a simţit turistul, deoarece uneori acest lucru poate să fie diferenţa între profit şi faliment;
  • in unele unitati de cazare am observat ca recepţionerii habar nu au despre serviciile şi preţurile pe care le oferă  unitatea de cazare pentru unele servicii sau nu pot să îţi recomande sau să îţi propună locuri în care ai avea ce să descoperi lucruri interesante în acel oraş sau regiune şi în cel mai bun caz îţi trântesc o hartă şi îţi spun ,,descurca-te singur".
Aceasta listă conţine parerea mea subiectivă şi vă invit şi pe voi să oferiţi o continuare la listă dacă aţi fost neglijat la o unitate de cazare sau pur şi simplu dacă aveţi întâmplări în care v-a părut rău ca aţi ales acea unitate turistică.
  
* Tin sa precizez cred ca aceste parere pot fi aplicate de orice unitate de turism.

Totul despre Hostel